Andreea Marin Banica si reprezentantii Asociatiei Salveaza Vieti au reusit sa vada cu Ministrul Sanatatii - Attila Cseke - in cursul zilei de joi pentru a-i prezenta propunerile de modificare a Ordinului 50/2004.

In urma intalnirii, ministrul a spus da, intelegand necesitatea schimbarii si eficientizarii acestui ordin care vine in sprijinul bolnavilor ce nu pot fi tratati in tara.

Intr-un articol postat pe blog, Andreea Marin Banica descrie rezultatele intalnirii cu Ministrul Sanatatii: "Saptamana urmatoare, dupa ce specialisti din Ministerul Sanatatii analizeaza propunerea legislativa a asociatiei si culeg datele solicitate de noi in cadrul intalnirii de astazi, ne vom intalni din nou cu reprezentantii Ministerului Sanatatii pentru a dezbate in amanunt modificarile ce vor fi aduse Ordinului 50".

Cele 10 modificari ale ordinului Ordinului 50/ 2004 sunt:

1.    Introducerea unor termene clare pentru fiecare dintre pasii ce trebuie parcursi pentru aprobarea dosarelor bolnavilor in stare grava care au nevoie de tratamente si operatii in strainatate si nu au acces la acestea in timp util in Romania. In prezent, aceste termene nu exista si depind doar de bunavointa sau competenta functionarilor publici, care nu au parte de sanctiuni in ca cazul intarzierilor in rezolvarea dosarelor din vina lor.

2.    Propunerea de realizare a unui raport complet cu cererile de finantare si dosarele in lucru aflate in present in gestionarea Directiilor De Sanatate Publica (acolo unde se depun dosarle pentru obtinerea fondurilor de catre bolnavi) si publicarea acestuia pe site-ul Ministerului, cu updatare periodica.

3.    Introducerea in lege a posibilitatii ca pacientul sa poata alege daca el sau Directia de Sanatate Publica va purta corespondenta cu clinicile indicate de Comisie (acest lucru se intampla in cazul formularului E112 unde pacientul poarta corespondenta cu clinica). In prezent, Directiile de Sanatate Publica sunt singurele care au dreptul de a coresponda cu clinicile. Dosarele se blocheaza in Directii uneori si peste 2 ani de zile de la depunerea lor de catre pacient.

4.    Introducerea in lege a obligativitatii aprobarii dosarului pe baza unei singure oferte de pret, daca intr-un termen legal nu au fost primite 3 oferte de pret.

5.    La nivelul Ministerului Sanatatii sa existe o baza de date cu clinici de specialitate la care sa aiba acces permanent comisiile de specialitate.

6.    Singurul criteriu prin care pot fi prioritizate dosarele sa fie cel al urgentei medicale.
Prin Ordinul 50 si apoi prin modificarile aduse la acesta  se introduc in ecuatia selectarii pacientilor ce necesita a fi tratati in strainatate ca urmare a imposibilitatii statului in a le asigura serviciile medicale necesare in interiorul tarii in timp util, o serie de criterii independente de pacient sau de vointa pacientului, abuzive si discriminatorii, ca de exemplu gradul de reinsertie profesionala (cu alte cuvinte o persoana care are un potential mai mare de a se intoarce dupa tratament in campul muncii este mai avantajata decat una a carei boala sau varsta nu-I permite acest lucru).

7.    Introducerea unui formular bilingv (romana - engleza) si detaliat pentru cererile de oferta facute de Directiile de Sanatate Publica catre clinicile din strainatate, menit sa clarifice sis a usureze munca celor care intocmesc dosarele. Cererile de oferta sunt facute superficial, si nu specifica oferta pe tipuri de servicii.

In prezent, clinicile transmit, fiecare, oferte dupa cum este obiceiul casei, ajungandu-se in final sa se compare "mere cu pere", adica oferte care contin servicii diferite (de exemplu unele clinici transmit pretul care include tratamentul pre- sau postoperatoriu, altele nu). Se alege evident oferta care este aparent cea mai ieftina, dar care in final se poate dovedi mai scumpa decat toate celealte. In plus, uneori nu se ia in calcul beneficiul pacientului, ci doar costul tratamentului.

8.    Transparentizarea procedurii de acordare a tratamentelor in strainatate prin instituirea unei raportari publice (pe site-ul Ministerului Sanatatii) asupra situatiilor dosarelor de plecare la tratament in strainatate la nivelul fiecarei Directii de Sanatate Publica si la nivelul Ministerului Sanatatii, dar si prin explicarea clara a tuturor pasilor ce trebuie facuti de catre un bolnav (sau familia lui) in intocmirea dosarului sau in vederea obtinerii fondurilor necesare tratamentului in strainatate.

9.    Procedurarea situatiilor in care finantarea se suporta partial de catre Ministerul Sanatatii si partial de catre Ministerul Muncii. Sunt situatii neprecizate in Ordinul 50, dar existente in practica-vezi cazul Dragos Croitoru -dosar aprobat in luna aprilie 2009).
In asemenea cazuri, finantarea se aproba in Sedinta de Guvern prin HG. Pentru astfel de situatii, nu exista prevederi legale si proceduri de lucru, astfel ca  nu se stie cine trebuie sa trimita dosarul la Guvern, care este momentul in care acesta este aprobat si de Ministerul Muncii etc. Aceasta procedura trebuie clar specificata in lege si introduse proceduri standard, astfel incat functionarii din cele 2 ministere sa stie exact ce au de facut.

10.    Suplimentarea cu membri supleanti a comisiilor de specialitate, care au sarcina de a confirma/infirma recomandarea medicului currant, de a stabili punctajul si urgent medicala si de a recomanda 3 clinici unde bolnavul poate avea tratamentul in strainatate. In present, cum comisiile sunt alcatuite din profesori, medici, foarte coupati, care calatoresc mult la congresele din strainatate si carora le este greu sa-si sincronizeze programul, astfel incat comisia sa se poata intruni atat de des cat este nevoie, familia bolnavului este de multe ori in situatia de a alerga intre membrii comisiei pentru a obtine semnaturile necesare.