Johnny Depp, interpretul barbierului malefic de pe Fleet Street si Tim Burton, regizorul filmului, povestesc amanunte de pe platourile de filmare, intr-un interviu acordat cotidianului britanic The Sun.

The Sun: Tim – De vreme ce vorbim despre un musical, nu ti-a fost teama sa-l distribui pe Johnny fara a-l fi auzit cantand in prealabil?
Tim Burton: In mod ciudat, nu, desi nu sitam ce-i poate vocea. De obicei, imi fac griji pentru o multime de lucruri, dar in mod ciudat, nu m-am temut deloc pentru asta. Pana la urma, mi-a depasit asteptarile si ma bucur ca n-a trebuit sa ma ingrijorez degeaba.

Johnny Depp: Eu mi-am facut griji. I-am spus lui Tim ca nu stiu daca pot sa cant. I-am spus lui Tim ca s-ar putea sa reusesc daca ma lasa sa incerc ceva, asa ca m-am dus in studioul unui prieten si am inceput sa inregistrez niste cantece, sa vad daca reusesc sa scap de teama unei asemenea aparitii. Apoi i-am trimis inregistrarile lui Tim si a zis ca totul va fi bine. Dar apoi, gandul ca voi face vocalize in fata unui om care canta la pian nu mi s-a parut prea grozav. Nu conteaza daca stii sa canti. Canta. Si asta am facut. Probabil ca Stephen Sondheim, care a compus muzica, a inceput sa planga.

Faci karaoke?
J.D.: Mi-a fost mereu teama. Ma sperie foarte tare.

T.B.: Daca nu esti cantaret, este destul de infricosator, daca nu esti beat.

J.D.: Iar eu nu am fost niciodata atat de beat. M-am imbatat eu, dar nu atat de rau.

Este acest film cea mai intunecata zona in care ai fost?
T.B.: Nu l-am perceput niciodata ca intunecat, ci mai degraba amuzant. Iar faptul ca am avut muzica pe platou a fost placut. Cand te afunzi in deprimare, e placut sa abordezi lucrurile cu umor. Personajul caruia Johnny i-a dat viata este unul dintre preferatele mele. Am purtat discutii lungi despre actorii din horror-urile vechi, precum Boris Karloff si Lon Chaney si ne-am uitat la "Return of Dr. X", singurul horror in care a jucat vre-odata Humphrey Bogart .

J.D.: A fost o provocare, dat fiind faptul ca in timp, au fost mai multe filme cu Sweeny Todd. Tim si cu mine am discutat despre cum va arata acest personaj. Stiam ca este o ocazie unica in viata.

T.B.: E un fel de "Sunetul muzicii" cu sange.

Johnny – ce poti spune despre relatia ta cu lamele?
J.D.: Am mai lucrat cu obiecte ascutite si inainte. Totul a fost bine, pana a trebuit sa barbieresc pe cineva.

T.B.: Nu a avut probleme cu lamele. S-a speriat de spuma de ras.

J.D.: Imi dadea emotii.

T.B.: Am dreptate cand spun ca unul dintre cele mai grele momente a fost atunci cand a trebuit sa-l barbieresti pe Alan Rickman?

J.D.: A fost unul din cele mai dificile lucruri pe care le-am facut vre-odata in viata.

T.B.: Saracul Alan.

Tipa?
T.B.: In sinea sa, da.

J.D.: Chiar i-a displacut. Din acest punct de vedere, sunt convins ca nu i-a placut sa lucreze cu mine.

Sotia ta, Helena Bonham Carter, a facut presiuni asupra ta pentru a primi un rol in acest film?
T.B.: Este actrita de foarte mult timp. Stie cum stau lucrurile. Nu a facut niciun fel de presiuni.

Dar ai tortrurat-o cu decizia ta de a o folosi in acest film?
T.B.: Categoric, da. A avut de indurat mai multe decat orice alta actrita. Vroiam sa ma asigur ca totul iese bine, si a iesit.

Care sunt urmatoarele proiecte?
J.D.: Momentan, sunt ocupat cu "Shantaram" (un film cu crime regizat de Mira Nair). Din cauza grevei scenaristilor, am suspendat lucrul, deoarece nu stim ce va fi si vrem ca totul sa iasa bine. Un alt posibil proiect ar putea fi "Rum Diary" (un film de aventura dupa nuvela lui Hunter S. Thompson).

Care este rolul viselor tale?
J.D.: Rolul viselor mele? Sa refac "Titanicul" cadru cu cadru.

Vezi galeria foto...

Ioana Dumitrescu