Poate o nuvela care a stat la baza unui film celebru deveni piesa de teatru de succes? Regizorul Chris Simion a incercat sa demonstreze ca da…

Cel mai recent spectacol al trupei de teatru D’Aya o are pe Maia Morgenstern cap de afis, iar distributia continua cu Antoaneta Cojocaru, Ela Ionescu , Tudor Aaron Istodor, Cuzin Toma, Ioana de Hillerin, Mihai Marinescu, Carmen Lopazan si Gabriel Fatu.

La "Si caii se impusca, nu-i asa?", sala este plina de tineri veniti sa o vada pe MAIA, dar si de persoane care se apropie de varsta a treia, venite sa rememoreze celebrul film din 1969. Cert este ca toti vin sa-si ia "portia de cultura".

Marea surpriza a serii este ca… publicul primeste mai mult decat a cumparat. Tocmai in asta consta marea diferenta dintre spectacolul de teatru si film. In sala de teatru iti este imposibil sa te detasezi. Adesea, limita dintre fictiune si adevar se subtiaza intr-atat incat nu o mai poti diferentia pe una de cealalta. Cu atat mai mult in cazul unui spectacol jucat intr-un spatiu neconventional, in care scena este aproape inexistenta iar actorii, in loc sa intre din culise, tasnesc in spatiu de joc dintre spectatori.

Toti se asteapta sa vada o piesa-muzeu. O reconstituire a ceva celebru. Dar spectatorii ajung curand sa-si dea seama ca este mai mult de atat. La scurt timp de la stingerea luminilor in sala, publicul devine complice la un actul de cruzime de pe scena. Aceasta complicitate atinge punctul culminant in momentul in care publicului i se solicita ajutorul pentru a cara unul dintre trupurile extenuate ale participantilor la maraton in afara ringului de dans.

Spectacolul lui Chris este un act de indrazneala: pe de o parte, curajul de a pune in scena un text consacrat, iar pe de alta parte, modul in care mizeaza pe actori. "Si caii…" este mai mult decat un spectacol, este un maraton. O cursa infernala care ii epuizeaza pe toti, actori si spectatori, participanti in acest joc.

Si totul din dorinta de senzationalism…

vezi galerie foto


Ioana Dumitrescu