Luni, 19 noiembrie, a fost timpul renasterii Phoenix. In Sala Mare a Teatrului National grupul a cantat alaturi de prieteni, in fata unui public eterogen si, fara indoiala, entuziast. Sala a avut parte de toate cantecele Phoenix care-au facut istorie.


Trupa
De la Vremuri la Mica Tiganiada, de la Mugur de Fluier la Negru Voda, Phoenix au prezentat "rezumatul" carierei lor. Fara Mircea Baniciu (pe care la un moment dat cineva din sala l-a si mentionat cu voce tare), dar cu… Moni Bordeianu – incaruntit, insa cu chef de show.

Phoenix au ales sa cante unplugged, si poate din aceasta cauza spectacolul a fost pe alocuri prea "moale". Ceea ce nu pot spune despre Ovidiu Lipan Tandarica, tobosar exploziv si energic. Remarc vivacitatea violonistului Mani Neumann, cel mai dinamic personaj de pe scena. A fost si instrumentist si dirijor. Rolul de "frontman" i-a apartinut, firesc oarecum, lui Nicu Covaci, prezent tot timpul pe scena. Mi-a placut bassistul Ioji Kappl si vocea tanarului Bogdan Bradu.


Invitatii
Intr-un moment atat de festiv, Phoenix au rotunjit spectacolul cu muzicieni din afara trupei. Veniti din jazz, din rock, muzica clasica sau populara, "oaspetii" s-au potrivit foarte bine cu trupa. Bine alesi, au cantat exact ceea ce trebuie si-au completat excelent muzica Phoenix . (mi-as fi dorit sa spun asta si la alte aniversari…)

Jonny Raducanu a fost discret, dar nu invizibil, Tavi Colen a mai aratat odata ca e un bun vocalist, insa – la voci ramanand, cel mai placut m-a surprins Stelu Enache. Dintre invitati insa, cel mai tare-a stralucit naistul Gheorghe Zamfir. Fin, subtil sau tumultos, artistul a aparut de mai multe ori pe scena, unul din cele mai bune momente ale sale fiind duetul cu Mani Neumann pe Ciocarlia. Marius Mihalache a prezentat de asemenea un moment grozav - duetul cu Tandarica. Dumitru Farcas a starnit aplauze de la primele note. Cvartetul Passion (plin de fete frumoase) s-a lasat dirijat de Mani Neumann. Din politica a aterizat Ludovic Orban, care-a cantat la o chitara double six alaturi de Nicu Covaci. Fara speech (deci exista si astfel de politicieni), doar cu muzica si cu zambetul pana la urechi, Orban a performat timid si evident incantat.

Sunetul
Aprope perfect. Asadar, intentia lui Nicu Covaci de a "scoli" un tanar intr-ale sunetului, cu banii stransi din biletele de-aseara, e perfect justificata. Dupa o jumatate de secol de muzica, Phoenix merita si ei un sunet de calitate. Mai ales in monitoare, care, dupa semnele pe care le faceau cei de pe scena, nu au fost tocmai bine echilibrate.

Cocktailul de dupa
Mancarea parea buna, la cata imbulzeala era la platouri. Am gustat cativa struguri, m-am uitat cu jind la o sticla de bere si-am parasit incinta, mai bogat cu un disc "45 de ani de muzichie", servit la iesirea din cladire. A, era sa uit, Phoenix au plecat mai bogati cu un trofeu – Roton le-a dat discul de aur pentru Baba Novac.

La multi ani, si, mai ales, multumim pentru tot ce-ati facut pana acum, Phoenix .

tiberiu crisan, BestMusic.ro

Vezi galeria foto