Sting a venit (si) la Bucuresti cu un spectacol simplu, curat si elegant. Decoruri minimale, lumini putine, laute, un cor si, intre cantece - lectura unor scrisori/poeme ale aceluiasi trubadur John Dowland.

Departe de basistul dezlantuit din vremurile The Police, Sting s-a asezat pe un scaun, a deschis o carte enorma cu partituri si versuri din alte timpuri, a sorbit pe indelete dintr-un pahar cu apa, in timp ce multimea de la Sala Palatului il aplauda frenetic.

Ne-a spus "Buna seara", si-a prezentat partenerul de scena - Edin Karamazov si a dat prima mostra de umor: "… in spatele acestei barbi e Sting ."

Nici cel mai mare interpret de muzica veche n-ar fi reusit sa adune atata lume pentru un concert cu cantece din epoca medievala. Sting , cu notorietatea lui, a umput pana la refuz sala.

Oamenii au venit curiosi, desi multi nu stiau Songs from the Labyrinth, au ascultat si au plecat mai bogati. Intr-un fel spectacolul lui Sting a fost o lectie de cultura muzicala despre vremuri pe care am fi ajuns sa le cunoastem daca am fi participat (eventual) la Festivalul de Arta Medievala de la Sighisoara.

Nu ma asteptam ca sonoritati de secol XVI - XVII, interpretate cu voce si lauta, sa fie digerate atat de bine de oameni care l-au iubit pe interpretul lor pentru Roxanne, Every Breath You Take sau Desert Rose. Sting insa are voce si curajul de a o aduce in fata. Fara zgomote de tobe, chitari electrice si efecte, ea s-a auzit curata, calda si fermecatoare.

Vezi aici pozele cu Sting de la Sala Palatului.

Sigur, publicul a explodat cand a recunoscut variantele adaptate (inteligent) ale catorva hituri Police/ Sting , dar e de aprecit si felul in care artistul ne-a pacalit sa servim muzica elisabetana a melancolicului calator/spion John Dowland.

Acompaniatorul sau - bosniacul Edin Karamazov a fost elev al lui Sergiu Celibidache. Nu e insa singura legatura cu Romania a acestei povesti medievale: lautele la care s-a cantat sunt mesterite de un roman stabilit in New Jersey, caruia Sting i-a multumit asteara: "ii suntem profund recunoscatori" (lui Cezar Mateescu, n.r.).

Si apropo de multumiri, publicul a primit si el multumiri la final de concert: "thank you for your patience."

Aseara am fost rabdatori, intelegatori, bucurosi, emotionati, si, pana la capat, fericiti. Cel putin eu asa am plecat de la Sala Palatului, iar cu senzatia asta, recunosc, nu plec de la multe concerte.

Cel mai bun job pentru un muzician, acum 500 de ani, era sa cante pentru Regina. Ei bine, aseara, cu Sting , m-am simtit … rege!

Sursa: Bestmusic