Elizabeth Rosemond Taylor (n. 27 februarie 1932, Londra - d. 23 martie 2011, Los Angeles, SUA) a fost o actrita americana de film. Este considerata „ultimul star al Hollywoodului de altadata”. A fost distinsa cu Premiul Oscar de doua ori si a primit de la American Film Institute Premiul pentru intreaga cariera.

Filmul care a facut-o pe Elizabeth Taylor vedeta: "National Velvet", in 1944 cu MGM. Aici a interpretat-o pe Velvet Brown, avandu-l ca partener pe Mikey Rooney. Filmul a fost un succes, cu incasari de peste 4 milioane dolari. Pe atunci, Elizabeth avea deja un contract pe termen lung cu MGM si era copilul-minune al studioului.

In in1945 nu a facut filme, dar a revenit in 1946, cu "Courage of Lassie). In 1947, cand avea 15 ani, a jucat in "Life with Father", avand ca parteneri mari nume, precum William Powell, Irene Dunne si Zasu Pitts.

Pana la sfarsitul anilor ’40 si la inceputul anilor ’50, Elizabeth a aparut in multe filme, marea lor majoritate de succes. Cel mai ocupat an a fost 1954, cand a aparut in "Rhapsody", "Beau Brummell", "The Last Time I Saw Paris" si "Elephant Walk". Avea de acum 22 de ani si in ciuda varstei fragede era deja considerata una dintre cele mai frumoase femei ale lumii.

In 1955 a aparut in "Giant" (lansat in 1956), alaturi de James Dean. Din pacate, Dean nu a apucat sa vada filmul lansat pe marile ecrane, murind in 1955 intr-un accident de masina. Anul urmator, Liz a jucat in "Raintree County" (1957), un film epic, a carui actiune se petrece partial in Kentuky si care a fost caracterizat de critici ca sec si parfuit. In ciuda cronicilor negative, Elizabeth a fost nominalizata la Oscar pentru interpretarea frumoasei sudiste Susanna Drake. Premiul s-a dus insa la Joanne Woodward, pentru filmul "The Three Faces of Eve".

In 1958 Elizabeth taylor a interpretat-o pe Maggie Pollitt in "Cat on a Hot Tin Roof". Filmul a primit recenzii laudative, iar Liz a primit nominalizarea la Oscar pentru a doua oara consecutiv. De aceasta data, a pierdut in fata lui Susan Hayward, pentru rolul din "I Want to Live!". Cu toate acestea, inca era un personaj fierbinte in industria filmului. In 1959 a aparut intr-un alt best seller, "Suddenly, Last Summer", pentru care a primit cea de-a treia nominalizare la Oscar. Si de aceasta data, a pierdut, castigatoare iesind Simone Signoret pentru rolul din "Room at the Top" (1959).

Goana dupa Oscar a luat sfarsit in 1960, cand a adus acasa mult-dorita statueta, pentru interpretarea impecabila din "BUtterfield 8". In acest film, ea o interpreteaza pe Gloria Wandrous, o telefonista care are o relatie cu un om insurat si care pana la urma moare intr-un accident de masina. Au fost critici care au spulberat filmul, dar nu au putut ignora prestatia lui Liz Taylor.

Timp de trei ani de la acest eveniment, actrita nu a mai aparut in alte filme. La terminara contractului, a plecat de la MGM, dar a continuat sa colaboreze cu acestia. In 1963 a jucat in "Cleopatra", una dintre cele mai scumpe productii de pana atunci. La aceasta data, salariul ei ajunsese la fabuloasa suma de 1.000.000 de dolari. Cu ocazia filmarilor la "Cleopatra" l-a intalnit pe Richard Burton, viitorul ei sot - al cincilea dupa Conrad Hilton, Michael Wilding, Michael Todd (mort intr-un accident aviatic) si Eddie Fisher.

Urmatoarele filme au fost in cel mai bun caz "caldute", in special "The V.I.P.s" (1963), care a fost complet desfiintat de critici. Elizabeth a revenit in forma maxima in 1963, cand a interpretat-o pe Marta in "Who’s Afraid of Virginia Woolf" (1966). Interpretarea galagioasei, artagoasei, ciufulitei Marta a fost de departe personajul pe care a reusit sa-l inteleaga cel mai bine. Pentru acest rol a primit cel de-al doilea Oscar al carierei sale, unul pe deplin meritat.

Cat despre viata privata, a fost o furtuna de dragoste, aventuri, casatorii esuate si multiple probleme se sanatate. E a divortat de Richard Burton in 1974, s-au recasatorit in 1975 si au divortat pentru totdeauna in 1976. De atunci, a mai avut diu soti, senatorul John Warner si Larry Fortensky.

In 1985, dupa moartea prietenului ei Rock Hudson, a inceput o campanie umanitara pentru sprijinirea bolnavilor de SIDA. In anii, '90, a lansat, cu succes, o serie de parfunuri. Cariera ei a inceput sa se limiteze la aparitii ocasionale TV, in calitate de invitat.