Comentarii:

poem

Anonim , Vineri, 14 Septembrie 2007, ora 10:22

I:
M-am culcat crezand ca-n zori de tine voi uita
Ca noaptea te va sterge din inima mea
M-am trezit plangand, visam, dormeai pe perna mea
Esti chiar aici si nu te pot avea...

Prerefren:
Vreau, vreau, vreau sa mi te scot din minte
Nu mai suport, nu mai am cuvinte
De ochii tai mereu mi-aduc aminte.

Refren:
Ai tu, ai ceva
De nu te pot uita
Ai tu, ai ceva
De-mi plange inima
Cu tine noptile-s pline
Zilele-s mai senine
Ai tu, ai ceva
De nu te pot uita.

II:
Mi-amintesc mereu ce mult, ce mult ne sarutam
Pierduti prin asternuturi ne iubeam
Vorbe goale acum, nu stiu, nu stiu ce sa mai spun
Mi-apari mereu in vise si-ti spun...

Prerefren:..
Refren:..

Nu te pot uita...
Imi plange inima...
Nu te pot uita...
Nu mai suport, nu mai am cuvinte
De ochii tai mereu mi-aduc amïnte.

Refren:..

Mircea Eliade recunoºtea „încã din adolescenþã mi-a plãcut sã scriu nuvele, povestiri ºi chiar ...

Anonim , Joi, 30 August 2007, ora 15:42

Mircea Eliade recunoºtea „încã din adolescenþã mi-a plãcut sã scriu nuvele, povestiri ºi chiar nuvele fantastice”.
Aceastã înclinare spre fabulos se va accentua în urma vastelor sale lecturi ºi a numeroaselor cãlatorii. El va fi atras mereu de spaþiul românesc ºi de oraºul Bucureºti: „pentru mine Bucureºtiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. ªi în nuvela „La þigãnci” acþiunea se petrece în Bucureºti avîndu-l ca protagonist pe profesorul de muzicã Gavrilescu. Nuvela ilustreazã o alegorie a morþii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfãºoarã în opt secvenþe care alcãtuiesc nuvela construitã cu echilibru ºi armonie clasicã. Alterneazã planul real cu cel ireal.
Secvenþa I (expoziþiunea) prezintã eroul în tramvai, este vorba de Gavirescu care se întorcea acasã de la lecþiile de pian date domniºoarei Otilia. În tramvai se discutã despre bordeiul þigãncilor, de existenþa cãruia se prefac cã se scandalizeazã bãrbaþii. Pentru profesor acesta este un palat cu grãdini ºi nuci pe care el îl vede de trei ori pe sãptãmînã. κi aduce aminte cã a uitat servieta la meditaþie ºi coboarã repede ca sã ia tramvaiul în sens invers. În aceastã primã secvenþã autorul introduce cîteva leitmotive: cãldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spaþiul misterios), Elsa. Aºteptînd tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amãrui al frunzelor de nuc ºi de nefireasca rãcoare încî fãrã sã-ºi dea seama s-a aflat în faþa porþii. Secvenþele II, III ºi IV ale naraþiunii dezvoltã intriga marcatã de pãtrunderea lui Gavrilescu la þigãnci. Desfãºurarea acþiunii se face prin nararea întîmplãrilor eroului în acest spaþiu, visul lui.
Intrînd la þigãnci este întîmpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sã îl lase la bordei, sã-ºi aleagã o fatã. Se întîlneºte cu trei fete, trebuind sã identifice pe cea de a treia dar nu reuºeºte. Picã într-un vis ºi apoi se trezeºte cu gîndul cã trebuie sã-ºi ...

Mircea Eliade recunoºtea „încã din adolescenþã mi-a plãcut sã scriu nuvele, povestiri ºi chiar ...

Anonim , Joi, 30 August 2007, ora 15:41

Mircea Eliade recunoºtea „încã din adolescenþã mi-a plãcut sã scriu nuvele, povestiri ºi chiar nuvele fantastice”.
Aceastã înclinare spre fabulos se va accentua în urma vastelor sale lecturi ºi a numeroaselor cãlatorii. El va fi atras mereu de spaþiul românesc ºi de oraºul Bucureºti: „pentru mine Bucureºtiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. ªi în nuvela „La þigãnci” acþiunea se petrece în Bucureºti avîndu-l ca protagonist pe profesorul de muzicã Gavrilescu. Nuvela ilustreazã o alegorie a morþii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfãºoarã în opt secvenþe care alcãtuiesc nuvela construitã cu echilibru ºi armonie clasicã. Alterneazã planul real cu cel ireal.
Secvenþa I (expoziþiunea) prezintã eroul în tramvai, este vorba de Gavirescu care se întorcea acasã de la lecþiile de pian date domniºoarei Otilia. În tramvai se discutã despre bordeiul þigãncilor, de existenþa cãruia se prefac cã se scandalizeazã bãrbaþii. Pentru profesor acesta este un palat cu grãdini ºi nuci pe care el îl vede de trei ori pe sãptãmînã. κi aduce aminte cã a uitat servieta la meditaþie ºi coboarã repede ca sã ia tramvaiul în sens invers. În aceastã primã secvenþã autorul introduce cîteva leitmotive: cãldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spaþiul misterios), Elsa. Aºteptînd tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amãrui al frunzelor de nuc ºi de nefireasca rãcoare încî fãrã sã-ºi dea seama s-a aflat în faþa porþii. Secvenþele II, III ºi IV ale naraþiunii dezvoltã intriga marcatã de pãtrunderea lui Gavrilescu la þigãnci. Desfãºurarea acþiunii se face prin nararea întîmplãrilor eroului în acest spaþiu, visul lui.
Intrînd la þigãnci este întîmpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sã îl lase la bordei, sã-ºi aleagã o fatã. Se întîlneºte cu trei fete, trebuind sã identifice pe cea de a treia dar nu reuºeºte. Picã într-un vis ºi apoi se trezeºte cu gîndul cã trebuie sã-ºi ...

Mircea Eliade recunoºtea „încã din adolescenþã mi-a plãcut sã scriu nuvele, povestiri ºi chiar ...

Anonim , Joi, 30 August 2007, ora 15:41

Mircea Eliade recunoºtea „încã din adolescenþã mi-a plãcut sã scriu nuvele, povestiri ºi chiar nuvele fantastice”.
Aceastã înclinare spre fabulos se va accentua în urma vastelor sale lecturi ºi a numeroaselor cãlatorii. El va fi atras mereu de spaþiul românesc ºi de oraºul Bucureºti: „pentru mine Bucureºtiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. ªi în nuvela „La þigãnci” acþiunea se petrece în Bucureºti avîndu-l ca protagonist pe profesorul de muzicã Gavrilescu. Nuvela ilustreazã o alegorie a morþii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfãºoarã în opt secvenþe care alcãtuiesc nuvela construitã cu echilibru ºi armonie clasicã. Alterneazã planul real cu cel ireal.
Secvenþa I (expoziþiunea) prezintã eroul în tramvai, este vorba de Gavirescu care se întorcea acasã de la lecþiile de pian date domniºoarei Otilia. În tramvai se discutã despre bordeiul þigãncilor, de existenþa cãruia se prefac cã se scandalizeazã bãrbaþii. Pentru profesor acesta este un palat cu grãdini ºi nuci pe care el îl vede de trei ori pe sãptãmînã. κi aduce aminte cã a uitat servieta la meditaþie ºi coboarã repede ca sã ia tramvaiul în sens invers. În aceastã primã secvenþã autorul introduce cîteva leitmotive: cãldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spaþiul misterios), Elsa. Aºteptînd tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amãrui al frunzelor de nuc ºi de nefireasca rãcoare încî fãrã sã-ºi dea seama s-a aflat în faþa porþii. Secvenþele II, III ºi IV ale naraþiunii dezvoltã intriga marcatã de pãtrunderea lui Gavrilescu la þigãnci. Desfãºurarea acþiunii se face prin nararea întîmplãrilor eroului în acest spaþiu, visul lui.
Intrînd la þigãnci este întîmpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sã îl lase la bordei, sã-ºi aleagã o fatã. Se întîlneºte cu trei fete, trebuind sã identifice pe cea de a treia dar nu reuºeºte. Picã într-un vis ºi apoi se trezeºte cu gîndul cã trebuie sã-ºi ...

Mircea Eliade recunoºtea „încã din adolescenþã mi-a plãcut sã scriu nuvele, povestiri ºi chiar ...

Anonim , Joi, 30 August 2007, ora 15:41

Mircea Eliade recunoºtea „încã din adolescenþã mi-a plãcut sã scriu nuvele, povestiri ºi chiar nuvele fantastice”.
Aceastã înclinare spre fabulos se va accentua în urma vastelor sale lecturi ºi a numeroaselor cãlatorii. El va fi atras mereu de spaþiul românesc ºi de oraºul Bucureºti: „pentru mine Bucureºtiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. ªi în nuvela „La þigãnci” acþiunea se petrece în Bucureºti avîndu-l ca protagonist pe profesorul de muzicã Gavrilescu. Nuvela ilustreazã o alegorie a morþii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfãºoarã în opt secvenþe care alcãtuiesc nuvela construitã cu echilibru ºi armonie clasicã. Alterneazã planul real cu cel ireal.
Secvenþa I (expoziþiunea) prezintã eroul în tramvai, este vorba de Gavirescu care se întorcea acasã de la lecþiile de pian date domniºoarei Otilia. În tramvai se discutã despre bordeiul þigãncilor, de existenþa cãruia se prefac cã se scandalizeazã bãrbaþii. Pentru profesor acesta este un palat cu grãdini ºi nuci pe care el îl vede de trei ori pe sãptãmînã. κi aduce aminte cã a uitat servieta la meditaþie ºi coboarã repede ca sã ia tramvaiul în sens invers. În aceastã primã secvenþã autorul introduce cîteva leitmotive: cãldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spaþiul misterios), Elsa. Aºteptînd tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amãrui al frunzelor de nuc ºi de nefireasca rãcoare încî fãrã sã-ºi dea seama s-a aflat în faþa porþii. Secvenþele II, III ºi IV ale naraþiunii dezvoltã intriga marcatã de pãtrunderea lui Gavrilescu la þigãnci. Desfãºurarea acþiunii se face prin nararea întîmplãrilor eroului în acest spaþiu, visul lui.
Intrînd la þigãnci este întîmpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sã îl lase la bordei, sã-ºi aleagã o fatã. Se întîlneºte cu trei fete, trebuind sã identifice pe cea de a treia dar nu reuºeºte. Picã într-un vis ºi apoi se trezeºte cu gîndul cã trebuie sã-ºi ...

f

Anonim , Joi, 30 August 2007, ora 15:41

Mircea Eliade recunoºtea „încã din adolescenþã mi-a plãcut sã scriu nuvele, povestiri ºi chiar nuvele fantastice”.
Aceastã înclinare spre fabulos se va accentua în urma vastelor sale lecturi ºi a numeroaselor cãlatorii. El va fi atras mereu de spaþiul românesc ºi de oraºul Bucureºti: „pentru mine Bucureºtiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. ªi în nuvela „La þigãnci” acþiunea se petrece în Bucureºti avîndu-l ca protagonist pe profesorul de muzicã Gavrilescu. Nuvela ilustreazã o alegorie a morþii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfãºoarã în opt secvenþe care alcãtuiesc nuvela construitã cu echilibru ºi armonie clasicã. Alterneazã planul real cu cel ireal.
Secvenþa I (expoziþiunea) prezintã eroul în tramvai, este vorba de Gavirescu care se întorcea acasã de la lecþiile de pian date domniºoarei Otilia. În tramvai se discutã despre bordeiul þigãncilor, de existenþa cãruia se prefac cã se scandalizeazã bãrbaþii. Pentru profesor acesta este un palat cu grãdini ºi nuci pe care el îl vede de trei ori pe sãptãmînã. κi aduce aminte cã a uitat servieta la meditaþie ºi coboarã repede ca sã ia tramvaiul în sens invers. În aceastã primã secvenþã autorul introduce cîteva leitmotive: cãldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spaþiul misterios), Elsa. Aºteptînd tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amãrui al frunzelor de nuc ºi de nefireasca rãcoare încî fãrã sã-ºi dea seama s-a aflat în faþa porþii. Secvenþele II, III ºi IV ale naraþiunii dezvoltã intriga marcatã de pãtrunderea lui Gavrilescu la þigãnci. Desfãºurarea acþiunii se face prin nararea întîmplãrilor eroului în acest spaþiu, visul lui.
Intrînd la þigãnci este întîmpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sã îl lase la bordei, sã-ºi aleagã o fatã. Se întîlneºte cu trei fete, trebuind sã identifice pe cea de a treia dar nu reuºeºte. Picã într-un vis ºi apoi se trezeºte cu gîndul cã trebuie sã-ºi ...

Despre

Anonim , Joi, 30 August 2007, ora 15:38

Mircea Eliade recunoºtea „încã din adolescenþã mi-a plãcut sã scriu nuvele, povestiri ºi chiar nuvele fantastice”.
Aceastã înclinare spre fabulos se va accentua în urma vastelor sale lecturi ºi a numeroaselor cãlatorii. El va fi atras mereu de spaþiul românesc ºi de oraºul Bucureºti: „pentru mine Bucureºtiul este centrul unei mitologii inepuizabile”. ªi în nuvela „La þigãnci” acþiunea se petrece în Bucureºti avîndu-l ca protagonist pe profesorul de muzicã Gavrilescu. Nuvela ilustreazã o alegorie a morþii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfãºoarã în opt secvenþe care alcãtuiesc nuvela construitã cu echilibru ºi armonie clasicã. Alterneazã planul real cu cel ireal.
Secvenþa I (expoziþiunea) prezintã eroul în tramvai, este vorba de Gavirescu care se întorcea acasã de la lecþiile de pian date domniºoarei Otilia. În tramvai se discutã despre bordeiul þigãncilor, de existenþa cãruia se prefac cã se scandalizeazã bãrbaþii. Pentru profesor acesta este un palat cu grãdini ºi nuci pe care el îl vede de trei ori pe sãptãmînã. κi aduce aminte cã a uitat servieta la meditaþie ºi coboarã repede ca sã ia tramvaiul în sens invers. În aceastã primã secvenþã autorul introduce cîteva leitmotive: cãldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spaþiul misterios), Elsa. Aºteptînd tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amãrui al frunzelor de nuc ºi de nefireasca rãcoare încî fãrã sã-ºi dea seama s-a aflat în faþa porþii. Secvenþele II, III ºi IV ale naraþiunii dezvoltã intriga marcatã de pãtrunderea lui Gavrilescu la þigãnci. Desfãºurarea acþiunii se face prin nararea întîmplãrilor eroului în acest spaþiu, visul lui.
Intrînd la þigãnci este întîmpinat de baba care-i cere „trei sute” ca sã îl lase la bordei, sã-ºi aleagã o fatã. Se întîlneºte cu trei fete, trebuind sã identifice pe cea de a treia dar nu reuºeºte. Picã într-un vis ºi apoi se trezeºte cu gîndul cã trebuie sã-ºi ...

Monica Barladeanu

Anonim , Joi, 30 August 2007, ora 15:37

Born in Iaºi, she studied law at the University of Iaºi. Bârlãdeanu was a popular television host before accepting her first film role in 2004. In 2005 she played a nurse in the award-winning feature The Death of Mr. Lãzãrescu. In 2006 she guest starred on the hit United States television show Lost in the episode "The Hunting Party", as Gabriela, a wealthy Italian woman. In 2007, she starred in the horror movie Incubus.

frumoasa foc!

Anonim , Joi, 30 August 2007, ora 15:19

sper sa primeasca cat mai repede un rol mare si bun pe masura ei!

dd

Anonim , Vineri, 24 August 2007, ora 00:40

dddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddd<br>dddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddd<br>dddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddd<br>dddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddddd<br>d