Neil Tennant (fost redactor la Marvel Comics si Smash Hit) si Chris Lowe (fost student la arhitectura) s-au cunoscut in vara anului 1981. Pasionati de sintetizatoare si muzica dance, cei doi britanici s-au hotarat sa infiinteze o trupa. Au inceput sa compuna sub numele de West End. Mai tarziu, in semn de apreciere fata de cativa prieteni care lucrau intr-un pet shop din Ealing, Neil si Chris isi schimba numele in Pet Shop Boys. "Ni s-a parut ca suna ca o trupa de rap britanica", declara Neil intr-un interviu.
In 1983, Neil este trimis la New York de revista Smash Hit, pentru a reliza un interviu cu trupa The Police. Profitand de ocazie, britanicul se intalneste cu producatorul Bobby "O" Orlando, pentru a discuta despre o eventuala colaborare. Un cheesburger, o prajitura cu morcovi si multe complimente mai tarziu, Bobby O se ofera sa le produca britanicilor Pet Shop Boys single-ul de debut. Desi se bucura de succes in cluburile americane, prima varianta West End Girls nu reuseste sa se impuna si in fata publicului britanic.

In 1985, dupa inca un insucces de piata cu single-ul One More Chance, britanicii primesc o oferta din partea celor de la Parlophone Records, label afiliat EMI. Dupa indelungi tratative, Bobby O renunta la drepturile contractuale in schimbul unui procent substantial din vanzarile viitoarelor albume Pet Shop Boys. In iulie, Pet Shop Boys lanseaza Opportunities, primul lor single produs de Parlophone. Nici aceasta piesa nu reuseste sa atraga atentia (obtinand doar un modest loc 116 in clasamentele britanice), iar viitorul celor doi in idustria muzicala pare destul de sumbru. Salvarea le vine din partea producatorului Steven Hague, a carui varianta reeditata West End Girls le va aduce in sfarist recunoasterea internationala. Succesul masiv de care se bucura piesa ii propulseaza pe cei de la Pet Shop Boys direct in Top 10 cu LP-ul de debut Please (1986). In acelasi an, britanicii lanseaza Disco, o colectie de remixuri dance care se bucura de succes atat in cluburi, cat si pe piata muzicala.

In 1987 Pet Shop Boys revin cu Actually, un superb album de studio care le aduce trei hituri de top 10: It’s a Sin, coverul Always on My Mind si What Have I Done to Deserve This, un duet Tennant – Dusty Springfield.

Urmatorul album, Introspective (1988), este si cel care le da britanicilor ultimul lor single de Top 40in Statele Unite (Domino Dancing). Urmeaza un an de colaborari si proiecte adiacente (productii de albume pentru artisti ca Liza Minelli si Dusty Springfield, un feature cu Electronic s.a). Pet Shop Boys revin in atentia publicului in 1990 cu single-ul So Hard si un nou album, Behaviour. In noiembrie, britanicii sustin primul lor concert pe continentul american, la Mayan Theatre, Los Angeles. Being Boring, cel de-al doilea extras pe single de pe albumul Behaviour, se lanseaza in aceeasi luna. Piesa este inspirata de Zelda Fitzgerald ("Nu se plictisea niciodata pentru ca nu era niciodata plictisitoare"), iar videoclipul este primul realizat de fotograful si regizorul Bruce Weber. Videoclipul este indelung contestat pentru scenele de nuditate pe care le include, iar MTV America si cateva posturi britanice de televiziune refuza sa-l difuzeze. In ciuda acestui fapt, Being Boring castiga premiul Music Week pentru videoclipul anului si se bucura de un succes de proportii in randul fanilor.

In martie 1991, Pet Shop Boys lanseaza un cover dupa piesele Where The Streets Have No Name/U2 si Can’t Take My Eyes Off You/Frankie Valli. Rugati sa comenteze, U2 declara: "Ce am facut sa meritam asta?". In noiembrie, se lanseaza o noua compilatie semnata Pet Shop Boys. Discography contine sase piese vechi, dar si cateva piese noi, intre care si single-ul Was It Worth It?.

Albumul Very (1993) este si astazi considerat de o parte a presei de specialitate cel mai bun album Pet Shop Boys. "I-am spus Very pentru ca este foarte Pet Shop Boys", explica Neil. "Optimist, plin de energie, romantic si uneori melancolic, pop si dance in acelasi timp si pe alocuri destul de amuzant".

1995 este anul in care Neil Tennant il cunoaste personal pe David Bowie, in culisele de la Wembley Arena dupa un magnific concert sustinut de acesta. "A fost foarte amabil, am vorbit despre albumul lui Outside", isi aminteste Tennant, "si i-am spus atunci ca piesa mea preferata de pe album este Hallo Spaceboy. L-am intrebat de ce nu a fost niciodata extrasa pe single si mi-a raspuns, in gluma am crezut eu, <<Ar trebui sa o remixati voi ca single>>. O saptamana mai tarziu m-a sunat acasa". Pet Shop Boys au reinregistrat piesa si au rearanjat-o astfel incat sa includa un refren, folosindu-se numai de un sample Brian Eno si de vocea lui Bowie. Pe 19 februarie 1996, single-ul iese pe piata, in noua varianta Pet Shop Boys. In aceeasi zi, Bowie si Pet Shop Boys interpreteaza impreuna piesa la Brit Awards.

In august 1996, Pet Shop Boys ies la rampa cu un nou single. Se A Vida E (That’s The Way Life Is) si albumul Bilingual se vor o surpriza pentru fanii care asteptau de trei ani un nou material discografic. Amprenta muzicii latino se face simtita pe acest album, iar Tennant isi face publica intentia de a contracara tendinta exclusivista a trupelor pop britanice: "Ne place ca suntem parte din Europa; suntem o trupa internationala si chestia asta ne bucura".

In 1999, Pet Shop Boys revin cu albumul Nightlife, un album ce include 12 piese, intre care un hit single dance – New York City Boy, si un duet cu Kylie Minogue – In Denial. In timpul turneului de promovare in Statele Unite, Tennant si Lowe isi colaboreaza cu dramaturgul Jonathan Harvey la un musical, astfel ca in 2001 debuteaza in West End cu piesa Closer To Heaven, o aspra critica la adresa societatii si a prejudecatilor impotriva homosexualilor. In aprilie 2002, Pet Shop Boys lanseaza albumul Release, pentru ca in 2003 sa revina cu o noua colectie de remixuri – Disco 3 si cu un dublu-album greatest hits intitulat Pop Art.

Pet Shop Boys sunt astazi una din trupele cu cel mai mare succes in randul publicului si al presei de specialitate in egala masura. Intotdeauna cu un pas in fata contemporanilor lor, duo-ul britanic a navigat de-a lungul anilor in peisajul dance-pop modern cu gratie si inteligenta, imbinand tendintele disco, house si tehno si reusind in acelasi timp sa-si pastreze intact sound-ul lor distinctiv. Pet Shop Boys fac pop si fac arta. Va urma...

Sursa: Bestmusic