Gen muzical: Rock

Therion a luat nastere in Upplands Väsby (o suburbie din Stockholm, Suedia) in anul 1987 fiind infiintata de Christofer Johnsson, sub numele de "Blitzkrieg". In acea perioda Chris canta la bass si era si solistul vocal al trupei. Formatia mai era compusa din Peter Hansson la chitara si Oskar Fross la tobe.
Peter si Chris mai cantau si in alt grup (intr-un "jam-group" mai degraba), mai devreme in acel an Chris incercand sa realizeze alte proiecte cu diverse persoane, inainte ca Blitzkrieg sa devina realitate. Oskar a fost un vechi coleg de scoala a lui.

Blitzkrieg avea influente din vechile albume Slayer si Metallica, dar suna mai degraba ca cei de la Venom sau Motorhead.In 1988 au decis sa se desparta inainte sa fii scos vreun demo. Chris insa nu a renuntat la idee si peste cateva luni a trecut sa cante la chitara incepand sa aiba influente din genul Celtic Frist si a reformat trupa cu Peter sub numele de Megatherion. Dupa un timp si Oskar s-a reintors si, iata-i din nou, aceeasi trupa, dar cu alt nume si un sound de death metal.Dupa un timp formatia avea un nou bassist, Erik Gustafsson, care tocmai plecase dintr-o trupa din Stockholm de death metal, Dismember .La scurt timp dupa venirea acestuia in grup si-au schimbat numele in Therion.

In aceasta componenta au inregistrat 2 demo-uri (primul il avea ca solist pe Matti Kärki, pentru scurt timp, deoarece Chris voia sa se cante doar la chitara), un mini-LP si un album "full-length", lucru care va ii face sa devina cea mai promitatoare trupa de death metal din underground.

In 1990 a fost lansat "Time Shall Tell" de catre o casa de inregistrari locala, albumul fiind lansat doar in 1000 de copii. Acesta a fost al treilea disc demo scos de ei. Au semnat un contract cu Deaf Records pentru albumul de debut, "Of Darkness" in 1991. Muzica de pe acest album a fost o compilatie a melodiilor scrise de Chris in ani '80 si chiar daca trupa avea melodii noi, au ales sa le pastreze pentru noua lansare, asta indicand faptul ca acest album era atat un album de debut cat si sfarsitul unei perioade.

Versurile erau asemanatoare cu a celor de la Napalm Death si Nuclear Assault, trupe cunoscute pe la sfarsitul aniilor '80. Fiind influentati in special de cei de la Celtic Frost "Into the Pandemonium", Chris a vrut sa duca trupa undeva in afara limitelor death metalului (oricum nici in cele mai extraordinare vise nu ar fii realizat ce a realizat peste 5 ani mai tarziu).

Pe "Of Darkness" au fost cateva tendinte de introducere a clapelor in melodii si asta ar fii una din principalele schimbari impreuna cu introducerea vocii feminine.Reprezentativa pentru noul sound a fost melodia "Symphony of the dead" care a fost cea mai apreciata melodie live cantata de ei vreodata.
Afacerea cu Deaf Records a fost doar pentru un album, si cum relatia dintre casa de discuri si trupa nu era tocmai cea dorita, ei au semnat un contract cu Active Records.

Inainte ca inregistrarile sa inceapa, bassistul trupei, Erik a parasit trupa (sa se mute in tara lui natala SUA ) si Therion a intregistrat un al doilea album "Beyond Sanctorum" (lansat in 1992) ca un trio in care Peter si Chris cantau la bass. Versurile melodiilor s-au schimbat intr-o directie oculta.

Albumul a fost primit foarte bine de public iar trupei i s-au oferit primele concerte in Europa centrala, in jurul Belgiei si Olandei.
La urmatoarele aparitii, truapa era formata din alti membri: Piotr Wawrzeniuk (coleg de trupa cu Chris in celalalt proiect al lui) la tobe, Andreas Wahl la bass si Magnus Barthelsson (un coleg de scoala a lui Chris care a cantat in alte trupe in Upplands Väsby) la chitara.

Chris a decis sa pastreze numele datorita faptului ca el continua sa fie pricipalul compozitor si ca trupa continua sa cante oricum si melodiile din primele 2 albume, deci nu mai avea nici un rost sa schimbe numele trupei.

Trupa s-a reunit si a compus niste melodii de calitate, iar in 1993 au scos albumul "Symphony Masses: Ho Drakon Ho Megas", care a fost rezultatul eforturilor lor. Pentru ca acest album sa fie in totalitate inteles trebuie ascultate si alte trupe de death metal din acea perioada. Cu toate ca mai experimentasera sunetele de clape si pe albumele anterioare, pe acesta, Therion a depasit totul, experimentand de asemenea un pic de jazz, industrial music, cantece religioase (in zilele noastre le putem numi "gotice") si heavy metalului anilor '80 inspirati de Iron Maiden si Judas Priest.

Therion a promovat discul intr-un turneu sustinand (printre altele) si o multime de concerte de prima pagina in Germania. Chiar daca Therion avea un nucleu puternic de fani, vanzarile nu se ridicau la asteptarile dorite pentru ca ei continuau sa fie o trupa de underground. Aveau mult de lucru dar aproape nici un ban, astfel ca Magnus si pe Andreas au renuntat la Therion. Fredrik Isaksson a fost adus in trupa sa cante la bass si astfel Therion a devenit un trio.

Chris si-a luat cateva luni liber din proiectul "Therion" si a inregistrat un album ca solist vocal la o trupa elvetiana, Messiah iar la intoarcere a fost intampinat de o oferta de semnare de contract cu Nuclear Blast. Megarock Records au facut tot ce le-a stat in puteri pentru a-i sustine, relatia dintre ei si Therion fiind foarte buna. Totusi, Megarock a dus lipsa de resurse pentru a sponsoriza trupa, si prin urmare ei au facut ceva ce nu se obisnuieste in afacerile muzicale...i-au lasat pe cei de la Therion sa plece fara sa-si ceara drepturile financiare, chiar daca ei semnasera un contract pentru mai multe albume. Ei si-au dorit ce e mai bun pentru trupa (si-au dat seama ca au nevoie de sume enorme de bani in viitor) si astfel le-au recomandat sa semneze contractul cu cei de la Nuclear Blast, ceea ce trupa si facut.

Rezultate s-au vazut in 1995, "Lepaca Kliffoth", pasul urmator in experienta lor fiind albumul pe care s-au facut colaborari cu o soprana clasica si un bariton- bass, s-au folosit mai mult clapele, stilul a avut mai multe influente persiene si in timp ce melodia "Symphony Masses" continea niste bucati vocale ale lui Chris, acest nou album avea un stil complet nou (unii zic ca intr-un mod mai hardcore), iar ultimele limite ale stilului lor original de death metal au disparut complet. Mai sunt, de asemenea, si alte influente care cu greu sunt catalogate, ca stilul progressive sau simfonic, ca al celor de la Klaatau, Pavlov's Dog, Eloy, Pink Floyd, Mandala Band si multi altii. Au avut un turneu cu cei de la Annihilator in Germania si altul in Argentina si Chile (cu un prieten al lui Chris pe nume Tommy la chitara secunda). Cum Fredrik a avut niste probleme serioase cu trupa, nu a participat la turneul cu Annihilator, in Therion fiind adus temporar un alt bassist, Lars Rosenberg de la Entombed. Intr-un sfarsit Piotr a declarat ca si el a avut probleme personale cu Fredrik, deci chris a hotarat sa-l concedieze pe Fredrik. Lars a fost dat si el afara de la Entombed si a devenit noul bassitul al trupei Therion.

Trupa a facut un mic pas catre un al patrulea succes, dar, in acest moment, inca mai ramane doar o formatie de underground. Au avut loc discutii intre Chris si Piotr despre ce vor face in viitor.Chris a scris cateva melodii in trecut pe care le-a pastrat (datorita lipsei de buget) si acum ar fii dorit sa realizeze un album cu ele. Dar inca le lipseau banii pentru a inregistra un nou album. In mod normal, o trupa care nu vinde prea multe discuri nici nu are parte de un buget prea mare (si casele de discuri au nevoie de bani ca si alte companii), dar fara bani Chris nu stia cum sa mai continue. Asta ar fii putut fii sfarsitul trupei, dar destinul avea alte planuri pentru Therion.

Chris l-a sunat pe seful de la Nuclear Blast, Markus Steiger, si i-a explicat cum sta situatia. Nici un album nu mai e bazat pe vocea mea si am nevoie de 2 coruri, un studio de inregistrari mai performant, 2 producatori si mai mult timp de petrecut in studio - daca nu, o sa renunt la trupa si o sa raman fericit cu ce am realizat pana acum. Chris era, de asemenea, suparat ca aveau prea putine turnee. Problema era ca trupa era prea mica ca sa aiba un manager, pentru ca nu era nici un interes financiar pentru trupa la acest nivel. Fara manager este destul de greu sa obtii un loc in turneele importante. Si fara turneu - nu cresteau nici vanzarile discurilor. Fara vanzari mai bune - nici bugetul pentru inregistrari nu crestea.Si fara buget viitoarele proiecte Therion erau practic irealizabile.

Din fericire, Markus Steiger nu a fost doar seful casei de discuri; el a fost (si inca mai este) un mare ascultator de muzica si un mare fan al trupei; el a fost de acord ca Therion sa aiba la dispozitie ce le era necesar ca sa duca la capat albumul pe care Chris voia sa-l scoata pe piata.

La decizia comuna a trupei a fost adus un nou chitarist, Jonas Mellberg si astfel au inceput sa lucreze la urmatorul lor album, album care avea sa fie cel mai important album dintotdeauna.

Inregistrand la Impuls Studio din Hamburg (Germania), trupa a imprimat pe casete melodii care vor schimba cariera trupei si mai ales, vor imbunatati considerabil situatia materiala a membrilor trupei.

Chris a crezut ca aceasta este capodopera lui si i-a placut ce auzea. Totusi, nu a crezut ca se va vinde, intrucat se parea ca fanii metal nu erau atat de bine-voitori cu un stil de muzica experimental, adica ceea ce canta Therion. A vorbit despre asta cu Piotr si i-a spus ca aceasta va fii ultima inregistrare a trupei, pentru ca i se parea ca nu s-ar mai putea intoarce la vechiul stil de muzica, facut cu bugete reduse si bazat in special pe chitara. Piotr nu a fost de acord in totalitate cu ceea ce spunea Chris, su totusi a inceput sa-si planifice viitorul fara Therion, asa ca s-a inscris la Universitate ca sa studieze istoria.

In afara de doua coruri diferite (unul clasic si unul rock), sunete de clape, si exemple clasice (numite in gluma "Barmbek Symphony Orchestra", dupa statia de metrou de langa studio), au fost si mici portiuni unde Chris a cantat (vocal) in stilul Lepaca Kliffoth, restul fiind cantat de catre Dan Swano (care avea o voce foarte "flexibila") si de catre Piotr, cu vocea lui inconfundabila.

Dupa ce albumul a fost terminat, trupa a incput un mic turneu de promovare prin Europa.Chris povesteste despre ei: "Eram faliti, trebuia sa ne distantam oarecum de muzica inainte sa o compunem, si eu personal consider ca ultimul turneu ca fiind inimaginabil, cum am putut sa cantam live, chiar daca am fii putut oferi mai mult. Simteam ca sunt intr-o depresie atunci". In timpul acestui turneu a deveni clar ca atat Jonas cat si Lars au probleme cu alcoolul, iar cu Jonas au fost si ceva probleme personale. Problemele au continuat si in timp ce erau in studio inregistrand, Chris crezand chiar ca mergand cu ei in turneu s-ar putea sa creeze probleme.

Rezultatul orelor de stat in studio s-a numit "Theli", album ce a fost lansat in 1996. Inregistrarea a avut loc in Suedia, unde trupa a inregistrat si o melodie pentru un album "Iron Maiden Tribute". Prea mult alcool si prea mult stres l-au determinat pe Jonas sa plece din studio fara sa scoata un cuvant (prin plecare din studio, a parasit practic si trupa), lasand multe parti din melodii neterminate, totul cazand pe umerii lui Chris, si asa foarte ocupat.

Dupa lansarea albumului au aparut si primele reactii pozitive din partea tuturor marilor reviste de muzica. Vanzarile s-au dublat fata de "Lepaca Kliffoth" intr-o luna si a aparut si o oferta de mers in turneu cu Amorphis, care era una din trupele de metal in voga atunci. Chris a fost foarte incantat, dar mai ales a fost surprins si chiar incurcat de situatie, intrand chiar in panica. Ar fii mers in turneu, dar cum!? In primul rand, nu cunostea oameni care ar fii putut sa cante melodiile pe care le-ar fii facut el. In al doilea rand, nu avea bani ca sa plateasca muzicienii si cantaretii - inregistrarea ar fii costat aproximativ 30000 de Euro, care ar fii fost de departe cea mai mare suma din istoria Nuclear Blast (trupa facea chiar glume pe tema asta, multumind sefului de la Nuclear pentru ca si-a vandut masina ca sa aiba banii necesari). Ei nu si-ar fii imaginat niciodata ca totul ar putea fii asa scump, asa ca au vrut sa vada cum cresc vanzarile, avand grija sa nu cheltuie nimic in plus - turneul de promovare ar fii costat oricum multi bani.

Chris, prin intermediul prietenilor, a intrat in legatura cu cativa cantareti amatori care ar fii putut sa il ajute sa faca o treaba indeajuns de buna. Ca sa aduca muzicieni in trupa, Chris l-a rugat din nou pe prietenul sau Tommy ca sa-l ajute, de data asta ca baterist (Piotr era ocupat cu studiile). Tobias Sidegerd de la Necrophobic a fost si el "angajat" ca si chitarist (cu un salariu din care "putea sa-si plateasca doar chiria la apartament si o bere in turneu" zice Chris), dar si Kimberly Goss (care va canta mai tarziu in Dimmu Borgir, iar acum in Sinergy), care a fost angajat sa cante la clape (si sa faca backing vocals), asa ca trupa era gata.

Turneul a reprezentat un succes imens, cu toate ca "the band sounded like shit", dupa cum zice Chris (nu cred ca e nevoie de traducere). El continua: "Cred ca lumea era mai degraba uimita de faptul ca am reusit sa o scoatem la capat cu trupa, asa ca au trebuit sa ne indrageasca".

Problemele lui Lars cu bautura au devenit din ce in ce mai grave, si chiar si tenorul si soprana angajati in trupa au inceput sa aiba probleme cu viata de turneu. Dupa ce Lars a cazut o data din cauza bauturii (plus ca mai si canta aiurea majoritatea timpului), soprana a inceput sa se drogheze, iar tenorul sa cante tot mai prost, Chris a rabufnit si la sfarsitul turneului a concediat pe Lars, iar cantaretii nu au mai fost primiti in trupa. Spre norocul trupei, vanzarile au crescut constant, asa ca Therion a devenid pentru prima oara o trupara atractiva pentru promotorii de concerte. Un al doilea turneu cu doua soprane profesioniste si cu Piotr (care renuntase momentan la studii) pe post de tenor a avut loc la inceputurile anului 1997, trupa cantand alaturi de Sentenced, My Dying Bride si alte trupe, Therion incepand sa sune din ce in ce mai bine. Bassistul Andreas Wahl s-a intors in trupa pentru acest turneu.

Solicitarea trupei a crescut incat s-a organizat un al treilea turneu european, alaturi de Lake of Tears si Crematory, Therion fiind cap de afis la spectacolele din afara Germaniei. Acesta a fost primul turneu in care au colaborat cu Sarah Jezbel Deva (Cradele of Filth). Bassis a fost un anume Kim. Turneul a fost un mare succes si in acel an a aparut si albumul aniversar (10 ani de la infiintare), numit "A`arab Zaraq-Lucid Dreaming" (o compilatie cu cateva melodii de pe Theli, cover-uri si cateva melodii facute de Chris, care au reprezentat soundtrack-ul de la filmul "The Golden Embrace").

Se pare ca norocul incepuse sa surada si spre trupa Therion si totul parea pregatit pentru un nou album. Un manager semnase un contract cu trupa, Nuclear Blast re-negociase contractul cu ei, garantand bugete mai mari, iar cifrele de vanzari de la albume erau multumitoare. Exista o singura problema: Therion era formata din Chris plus alti muzicieni angajati. Chris a realizat ca muzicienii angajati pentru concerte nu pot sa transpuna si in studio ideile lui, asa ca in loc de muzicieni profesionisti pentru studio au fost angajati Wolf Simons si Jan Kazda, la baterie si bass. Tommy ajuta trupa cu chitara. In ciuda faptului ca albumul a fost lansat sub titulatura "Therion", Chris a considerat ca acest album reprezinta albumul lui solo.

Inregistrarile au avut loc in faimoasele Woodhouse Studios si pentru prima oara a fost folosita o orchestra pentru instrumente cu corzi. Impreuna cu un cor de opera ales pe spranceana, Therion a pasit intr-un nou stadiu de dezvoltare. Sarah a participat cu vocea la cateva melodii alaturi de o cantareata austriaca, pe nume Martina Hornbacher (care a mai cantat in Dreams of Sanity, iar acum activeaza in Astner).

Melodiile erau mult mai melodioase iar productia era mult mai mare, facand albumele mult mai accesibile fanilor. Odata cu un nou album ("Vovin"-1998), vanzarile s-au dublat fata de "Theli", iar Therion a devenit dintr-o trupa de underground, o trupa cautata in intreaga Europa, dar si cea mai "vanduta" trupa de la Nuclear Blast.

Un foarte costisitor turneu prin Europa a fost facut, Therion fiind cap de afis alaturi de Moonspell. Au fost doua luni de turneu continuu - cu pauze de o zi, si cantari aproape peste tot: Scotia, Finlanda, Ungaria, Portugalia. In acest turneu, Tommy a cantat la chitara secundara, Kim la bass, Sarah si Martina au cantat ca soprane, iar prietena lui Kim, Cynthia, care avea o voce mai groasa, a cantat partile unde trebuiau sa intervina vocile barbatesti (!!! that`s funny !!!).

La baterie a cantat Sami Karppinen, atunci doar angajat. Dupa acest turneu i s-a oferit un post permanent in trupa, incepand un proiect de mini-CD, numit "Crowning of Atlantis". Mai tarziu, au fost adaugate si cateva melodii live, albumul fiind lansat ca un CD obisnuit, in 1999.

Fiind unul din cei mai buni bateristi de metal din Suedia, Sami avea un contract bun fata de alti muzicieni talentati. A reprezentat un real ajutor pentru Chris, intrucat acesta avea cunostinte doar pe "plaja" death metalului, cunoscand putini muzicieni din afara acestui stil. Era timpul sa creeze o noua formula de trupa, un post in trupa fiind oferit lui Krisian Niemman (cu care Sam cantase de multe ori). Kristian avea experienta in metal, dar si in stiluri ca jazzul. Mai tarziu, i-a fost oferit un post in trupa si fratelui lui Kristian, Johan, ca si bassist, si dupa multi ani, Therion era in formula completa.

Chris avea deja materialul pregatit pentru albumul ce avea sa urmeze dupa "Vovin", asa ca fratii Niemmann nu au avut prea mare contributie la album, in afara de faptul ca au cantat trupele. Asa ca se poate considera ca albumul "Deggial" a reprezentat in masura de 90% un nou album solo al lui Chris. Trupa nu a exersat in noua formula inainte de a intra in studio (obicei pe care Chris l-a dobandit dupa albumul "Vovin", cand practic era doar el in trupa, asa ca nu avea cu cine sa exerseze), asa ca noul album suna ca si cum ar fii fost inregistrat cu muzicieni de studio, ca si "Vovin".

Melodiile erau mai complexe, de data asta avand si o orchestra simfonica. Chris a expicat ca a devenit mult mai introvertit in scriierea melodiilor. Multe au fost scrise din placere decat de pentru public. Reactiile dupa lansarea din 2000 au fost in mare pozitive, dar variau, complexitatea albumului fiind prea mult pentru unii ascultatori. Fara discutie, albumul a fost un real succes pentru trupa (vanzari mai bune ca la "Theli"), asa ca Therion a facut primul tur European ca si cap de afis alaturi de Voivod (o veche trupa favorita a lui Chris), dar si Flowing Tears. Din acest moment inainte, trupa a angajat mai multi cantareti pentru cantarile live, cel mai cunoscut fiind Anders Engberg (care a cantat in Lions Share), si care a si facut impresie in randul publicului, cei care nu-l cunosteau numindu-l "Baiatul chel care canta beton si nimeni nu stie cum il cheama" :).

Dupa albumul "Deggial", Chris a inceput sa lucreze la un nou album, insa, dupa ce a scris 7 cantece, a ajuns la concluzia ca Therion ar trebui sa faca un album cu influente nordice si din folk. Asa ca cele 7 cantece au fost lasate deoparte, pentru ca Therion sa faca albumul cu influente nordice si din folk.

Erau scrise deja doua melodii pentru un proiect paralel (care nu s-a concretizat), insa Kristian si Johan au spus ca melodiile sunt prea bune, si ca ar trebui folosite de Therion, mai ales ca se incadrau in stilul viitorului album, ce se va concretiza in primul album-concept, "Secret of the Runes", bazat pe mitologia nordica (cele 9 lumi). Restul materialului a fost realizat destul de repede, in doar doua luni. Kristian a inceput sa contribuie si la scrierea melodiilor, el scriind cea mai mare parte din melodia "Ginnungagap". Lansarea a avut loc in 2001.

Pentru inregistrarea acestui album, Chris a luat o decizie curajoasa, aceea de a folosi bugetul pentru inregistrari pentru a-si deschide propriul studio de inregistrari, Modern Art. Impreuna cu Sami, care a fost "creierul" din spatele acestui proiect si care a condus proiectul impreuna cu angajati profesionisti, a concretizat ideea de a avea un studio propriu de inregistrari, in care trupa poate petrece cat timp vrea, fara sa fie presati de timp. Inregistrarea albumului s-a facut cu Sami inginer de sunet, finalizarea albumului facandu-se la Studiourile Finnvox din Finlanda.

A fost prima inregistrare in care Chris a inregistrat orchestra si corul fara a folosi un dirijor, putand sa dea sugestiile direct muzicienilor sau cantaretilor, de multe ori incercand chiar sa asculte si parerile acestora despre interpretare.

Acest album a aratat ca Therion este din nou o trupa. Atat Johan cat si Kristian au ajutat cate un pic cu munca la construirea studioului, au avut loc discutii deschise despre aranjarea si interpretarea melodiilor, iar majoritatea cantaretilor angajati au fost contactati prin intermediul fostei prietene a lui Kristian (care canta la vioara - a cantat si ea pe album). Munca in echipa si o dorinta puternica dorinta de a nu renunta, dar si mici probleme care apareau cateodata au dus la aparitia celui mai complex si inovativ album Therion de pana atunci!

Din nou, criticile au fost majoritatea pozitive, dar au variat - fiind chiar mai complex decat "Deggial", acest album a nedumerit unii ascultatori care nu aveau rabdarea sa inteleaga sensurile ascunse al unui album de exceptie. Fiind un album fara hit-uri, cu melodii de aceeasi calitate, albumul si-a gasit repede drumul spre fanii infocati, fiind considerat unul din cele mai reusite albume Therion scoase pana acum.

Lansarea albumului a fost urmata de inca un tur prin Europa (impreuna cu Evergrey si My Insanity) dar si de primul turneu in America de Sud, care a reprezentat un imens succes pentru trupa. Pentru Sami nu a contat succesul si a decis sa se retraga din trupa, si sa lucreze cu norma intreaga la studiourile Modern Art ca inginer de sunet. El a cantat ocazional in alte trupe si proiecte, insa nu ca baterist permanent. Aceasta a fost intradevar o stire trista pentru Therion, insa Sami a dat dovada de maturitate, inainte de plecarea sa gasindu-si un bun inlocuitor, bateristul Richard Evensand.

In timpul turneelor, multe concerte au fost inregistrate, iar unele din acestea au aparut pe primul album live Therion, lansat pe doua CD-uri si intitulat "Live in Midgard". Odata cu lansarea s-au celebrat si 15 ani de la infiintare, in 2002.

Dupa terminarea turneelor, trupa a inceput sa lucreze la albumul pe care Chris il avea in vedere inainte de ideea cu influentele nordice. Intre timp au fost scrise multe melodii asa ca impreuna cu cele 7 cantece scrise deja (inainte de albumul cu influente nordice) trupa avea in total 55 de melodii (Kritian si Johan au contribuit si ei cu cateva melodii), chiar daca nu toate erau terminate. Au inceput discutiile referitoare la numarul mare de melodii, membrii trupei ajungand la concluzia ca au indeajuns de multe melodii bune pentru 3 albume!

Ei au decis sa inregistreze doua albume simultan pentru a lansa cat mai multe din melodiile create (daca lansau doar unul probabil mai scriau alte zeci de melodii pana terminau si restul trilogiei).

Aceasta sesiune de inregistrari a inceput la Modern Art si, pe langa instrumente ca tobe, bass, chitara, balalalica si mandolina, cantaretii si majoritatatea solistilor de opera au inregsitrat tot acolo. Apoi, o imensa orchestra simfonica (cu tot ce inseamna intrumente, cantareti, etc.) si 32 de persoane (corul) au inregistrat in Praga. Au fost inregistrate si sunete de orga (a fost folosita orga de la cea mai veche biserica din Copenhaga), iar in final, au intrat in studio (Sun Studio), impreuna cu cel mai bun producator din Danemarca, Lars Nissen, pentru a mai inregistra sunete aditionale, inainte de a finaliza melodiile.

Rezultatul muncii a peste 170 de oameni si peste 9 luni de munca s-a concretizat in doua albume, numite "Lemuria" si "Sirius B". Ambele albume au fost foarte bine primite, demonstrand totodata ca odiseea muzicala a "Therion" doar a inceput, si ca drumul, plin pana acum de surprize, placute sau mai putin placute, va continua mult timp de acum incolo.

Pentru ca bateristul Richard a decis ca nu vrea sa fie membru permanent al trupei, ocupandu-se acum de alte proiecte, Therion a decis sa foloseasca un baterist angajat pentru urmatoarele turnee.